
Un pacient febril, venit recent dintr-o zonă afectată, poate schimba într-o oră rutina unui spital: triaj, izolare, proceduri stricte.
Acesta este miezul discuției purtate pe 20 mai de Comitetul pentru securitate sanitară al Uniunii Europene, convocat ad hoc la nivel înalt pentru focarul de Ebola Bundibugyo din Republica Democratică Congo și Uganda. Mesajul instituțiilor europene este dublu: riscul pentru persoanele care trăiesc în UE/SEE este evaluat ca foarte scăzut, dar pregătirea sistemelor sanitare trebuie întărită înainte ca un caz suspect să ajungă la poarta unui spital.
Un focar îndepărtat geografic, dar urmărit atent în Europa
Potrivit informării prezentate în cadrul reuniunii, la 19 mai erau raportate în Republica Democratică Congo peste 500 de cazuri suspecte și peste 130 de decese suspecte, dintre care 33 de cazuri și patru decese confirmate prin laborator. Cele mai multe cazuri erau raportate în provincia Ituri. În Uganda fuseseră raportate două cazuri.
Organizația Mondială a Sănătății a evaluat riscul la nivel național și regional ca ridicat, dar riscul global ca scăzut. OMS a încadrat evenimentul ca urgență de sănătate publică de importanță internațională, fără a-l considera urgență pandemică, invocând extinderea geografică, decesele comunitare compatibile cu boala, decesele în rândul personalului medical, legăturile epidemiologice încă insuficient înțelese și rata mare de pozitivitate a probelor recoltate.
Ce urmărește Uniunea Europeană: detectare, izolare, laborator
Pentru spitalele europene, scenariul central nu este transmiterea largă în comunitate, ci apariția unui caz importat. De aici începe partea mai puțin spectaculoasă, dar esențială: protocoale de izolare, echipamente, trasee clare în unitățile sanitare, laborator de referință, comunicare rapidă între autorități.
ECDC pregătește un document de evaluare a amenințării care include recomandări pentru unitățile medicale din UE/SEE privind izolarea și îngrijirea unor eventuale cazuri importate, precum și măsuri de screening la ieșire pentru călătorii prin aeroporturi și porturi din regiunea afectată.
În paralel, a fost activată EU Health Task Force, cu trimiterea unui expert la Africa CDC pentru sprijin în coordonare și planificare operațională. Este genul de intervenție care nu se vede în saloane, dar poate decide cât de repede se aliniază informația între focar, aeroport, laborator și spital.
Diagnosticul devine piesă critică
În astfel de situații, timpul nu este doar o resursă medicală, ci o barieră epidemiologică.
ECDC a informat că Laboratorul European de Referință pentru agenți virali emergenți, transmiși de rozătoare și zoonotici a transmis recomandări statelor europene privind diagnosticul bolii cauzate de virusul Bundibugyo și măsurile de biosecuritate. Laboratorul oferă sprijin diagnostic, protocoale de testare și consiliere privind managementul riscului biologic. A fost lansat și un sondaj privind capacitatea laboratoarelor naționale de referință din Europa de a diagnostica infecția și nevoile de sprijin.
Pentru pacient, aceste detalii tehnice înseamnă un lucru simplu: suspiciunea trebuie confirmată sau infirmată cât mai rapid, fără a expune inutil personalul medical, alți pacienți sau familia.
Nu este motiv de panică, ci test de pregătire
ECDC estimează că probabilitatea de infecție pentru persoanele care locuiesc în UE/SEE este foarte scăzută, având în vedere posibilitatea limitată de import și transmitere ulterioară în Europa. Dar tocmai aici se află miza: un risc foarte mic nu justifică panica, însă justifică pregătirea.
Statele membre au susținut necesitatea unei abordări coordonate la nivel european și actualizarea opiniei Comitetului pentru securitate sanitară din 2022 privind răspunsul comun al UE la focarul de Ebola din Uganda, astfel încât documentul să reflecte situația actuală din Republica Democratică Congo și Uganda.