Spitalele ar putea fi plătite pentru munca reală, nu pentru paturi. Reforma vine în timp ce unele șantiere PNRR riscă să încetinească

Într-un spital public aglomerat, performanța se vede în ture prelungite, în secții care tratează mai mulți pacienți decât au contractat, în cazuri complicate care consumă timp, oameni și resurse. Ani la rând, acest efort a încăput greu în logica rece a finanțării pe paturi și plafoane.

Ministerul Sănătății promite acum o schimbare de direcție: banii ar urma să urmeze pacientul tratat și serviciul medical acordat, nu simpla existență a unui număr de paturi. Este genul de reformă care, dacă va funcționa așa cum este anunțată, poate schimba relația dintre munca reală din spital și felul în care aceasta este recunoscută financiar.

Dar anunțul vine într-un moment cu două fețe. Pe de o parte, ministerul vorbește despre o finanțare mai apropiată de activitatea medicală efectivă. Pe de altă parte, tot joi, 21 mai, au fost admise întârzieri și depășiri de costuri la investiții sanitare finanțate prin PNRR, inclusiv riscul încetinirii sau blocării unor lucrări.

„Performanța trebuie susținută, nu sancționată”

Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății, a anunțat un pachet de măsuri care vizează schimbarea modului în care sunt finanțate și organizate spitalele din România. Elementul central este trecerea de la un model centrat pe numărul de paturi la unul în care finanțarea depinde de serviciile medicale acordate și de numărul pacienților tratați.

„Trecem de la un model rigid, centrat pe numărul de paturi, la un model eficient, în care finanțarea urmează serviciul medical și pacientul tratat. Nu vom mai penaliza spitalele performante pentru că tratează mai mulți pacienți. Performanța trebuie susținută, nu sancționată”, a declarat Cseke Attila.

Pentru personalul medical, miza nu este doar contabilă. În multe spitale, activitatea intensă nu înseamnă automat stabilitate financiară. Dimpotrivă, unitățile care depășesc nivelul contractat de servicii pot ajunge să suporte tocmai costul propriei eficiențe.

Ministerul spune că acest mecanism va fi eliminat, astfel încât spitalele care tratează mai mulți pacienți sau gestionează cazuri complexe să nu mai fie dezavantajate financiar.

Ce s-ar putea schimba pentru medicii și asistentele din spitalele publice

Pentru un medic dintr-o secție aglomerată, reforma are o miză simplă: ca activitatea reală să conteze. Nu doar patul trecut într-o structură aprobată, nu doar indicatorul administrativ, ci pacientul tratat, episodul de îngrijire, complexitatea cazului.

Ministerul vorbește despre recunoașterea muncii și a performanței, susținerea spitalelor care tratează cazuri complexe și mai multă flexibilitate în organizarea secțiilor și compartimentelor.

Această flexibilitate ar urma să apară și prin modificarea pragului minim pentru înființarea secțiilor spitalicești: de la 25 de paturi în prezent la 23 de paturi. Poate părea o ajustare mică, aproape tehnică. În spitalele mai mici sau în județele unde resursele sunt greu de împărțit, două paturi pot însemna diferența dintre o structură posibilă și una blocată pe hârtie.

Repartizarea paturilor la nivel județean ar urma să fie făcută în funcție de nevoile reale ale populației și de activitatea medicală efectivă. Aici se află una dintre promisiunile importante ale reformei: mai puțină inerție administrativă, mai multă adaptare la presiunea concretă din teritoriu.

98,19% dintre spitale ar avea o estimare pozitivă pentru 2026

Potrivit datelor CNAS citate de Ministerul Sănătății, după aplicarea noii metodologii, 98,19% dintre spitale ar beneficia de o estimare pozitivă pentru anul 2026, comparativ cu realizările din 2025.

Cele mai mari creșteri ar urma să fie înregistrate de spitalele de categoria IM, cu o medie de 15,06%. Spitalele din categoriile II și III ar avea creșteri medii de aproximativ 10,7%, în timp ce spitalele din categoriile IV și V ar înregistra creșteri moderate.

Pentru pacienți, promisiunea este un acces mai bun la servicii. Pentru spitale, promisiunea este o finanțare mai apropiată de munca efectivă. Pentru personalul medical, promisiunea este mai delicată și mai greu de măsurat: sentimentul că efortul nu se pierde într-un mecanism care numără paturi, dar vede prea puțin oamenii care lucrează în jurul lor.

În același timp, investițiile PNRR vin cu întârzieri și costuri suplimentare

În aceeași zi, Cseke Attila a prezentat și situația investițiilor finanțate prin PNRR în infrastructura sanitară. Aici tonul a fost diferit.

Ministerul a anunțat că 8 proiecte — 6 spitale și 2 centre de pregătire continuă — înregistrează costuri suplimentare peste valorile prevăzute inițial. Depășirile sunt estimate la aproximativ 1,2 miliarde de lei.

Există și mai multe Hotărâri de Guvern restante pentru actualizarea indicatorilor tehnico-economici ai unor obiective de investiții. Fără aceste acte, plățile și finanțarea pot fi afectate.

Ministerul a avertizat că, în lipsa unor măsuri urgente, există riscul încetinirii sau chiar blocării lucrărilor. Un exemplu invocat este Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, unde constructorul ar fi retras personalul din cauza întârzierilor la plată.

Pentru oamenii din spitale, aceste întârzieri nu sunt simple rânduri într-un calendar de investiții. Înseamnă secții care așteaptă spații noi, circuite medicale amânate, echipe care lucrează încă în clădiri vechi și pacienți care simt direct diferența dintre un proiect aprobat și un proiect terminat.

Guvernul admite că riscurile există

Subiectul a fost reluat și în briefingul de presă de după ședința de Guvern. Întrebată dacă investițiile riscă întârzieri sau oprirea lucrărilor, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a răspuns direct: „Riscuri cu siguranță există.”

Ea a precizat că problema fusese discutată anterior, în contextul PNRR, și că ministrul Sănătății a prezentat o analiză asupra situației găsite la minister, inclusiv faptul că unele proiecte nu pot avansa din cauza absenței unor Hotărâri de Guvern.

„HG-uri care nu au fost nici măcar inițiate și care acum, sigur, trebuie să intre într-o procedură de urgență”, a spus Ioana Dogioiu.

Întrebată dacă actele ar putea intra în următoarea ședință de Guvern, aceasta nu a oferit un termen: „Nu pot să vă spun, chiar nu știu. Intenția este să se întâmple cât mai repede.”

O reformă care va fi judecată în secții, nu în comunicate

Pachetul anunțat de Ministerul Sănătății atinge una dintre nemulțumirile vechi ale spitalelor publice: ruptura dintre activitatea medicală reală și felul în care aceasta este finanțată. Dacă finanțarea va urma cu adevărat pacientul și serviciul acordat, spitalele cu activitate intensă ar putea primi un semnal diferit de la sistem: nu sunteți pedepsite pentru că munciți mai mult.

Dar reforma va fi testată în locurile unde limbajul administrativ se subțiază repede: în camerele de gardă, în blocurile operatorii, în secțiile care funcționează la limită, în spitalele unde investițiile promise sunt încă șantiere.

Pentru personalul medical, întrebarea nu este dacă reforma sună bine. Întrebarea este dacă, la capătul ei, spitalul în care lucrează va avea bani, spațiu, oameni și libertatea reală de a-și organiza munca în jurul pacientului.